Strategia de dezvoltare

Strategiile de dezvoltare fac posibilă coordonarea activă a proceselor de dezvoltare care au loc în teritoriu, luarea în considerare a caracteristicilor locale, a schimbărilor din mediul exterior şi fac posibilă abordarea proactivă, realizată într-un mod inovativ, a proceselor de dezvoltare teritorială.
În România conceptul de strategie de dezvoltare locală şi-a găsit, cel puţin până în prezent, o aplicabilitate practică redusă pentru cei implicaţi în procesele de dezvoltare comunitară. Acest concept este utilizat tot mai des în literatura de specialitate. Chiar şi aici se poate observa o anumită rezervă faţă de acesta, rezervă datorată probabil unor obişnuinţe rămase din perioada în care dezvoltarea locală nu era coordonată la nivel local, pe baza unei strategii care să diferenţieze diferite alternative de dezvoltare, ci încadra comunităţile într-un plan general de dezvoltare elaborat la nivel central. Mai mult, în acest plan general de dezvoltare se fixau obiective de atins şi nu se gândea în termeni de programe care urmau să fie implementate şi care necesitau o abordare multidimensională a problemei vizate.
Elaborarea strategiilor de dezvoltare locală şi micro-regională reprezintă unul din paşii cei mai importanţi care susţin procesele de dezvoltare locală şi micro-regională. În esenţă, acest tip de strategie clarifică pe termen mediu şi lung care sunt direcţiile şi domeniile spre care se orientează efortul de dezvoltare al comunităţii. Strategiile de dezvoltare locală sunt caracterizate de cel puţin şapte trăsături care le recomandă managerilor de la nivel local responsabili cu acest domeniu.
Cele şapte caracteristici ale strategiilor sunt următoarele:

• imagine asupra viitorului,
• creativitate,
• flexibilitate,
• activitate,
• create pentru acţiune,
• orientare spre schimbare,
• orientare spre un câştig durabil.

Prin prima caracteristică se înţelege că strategia este elaborată având în vedere viitorul regiunii pentru care aceasta este destinată. Astfel, strategia este parte a gândirii pe termen lung asupra viitorului regiunii în cauză. Creativitatea vizează faptul că prin intermediul strategiei sunt prezentate alternativele, posibilele scenarii de dezvoltare gândite astfel încât să se ia în considerare cât mai mult din potenţialul de dezvoltare al regiunii. Caracterul flexibil al strategiilor de dezvoltare locală vine în sprijinul faptului că acestea avantajează sisteme care se adaptează în permanenţă condiţiilor externe şi modificării situaţiei interne. O strategie nu doar reacţionează la schimbări, prin faptul că ia în considerare influenţele diferiţilor factori interni şi/sau externi ai regiunii ţintă, dar conţine si elemente proactive, construind posibile planuri şi programe ce urmează 2
a fi aplicate pentru diferite situaţii ce ar putea să apară pe parcurs. Principiul acţiunii care stă la baza unei strategii de dezvoltare se datorează faptului că ea este compusă de programe, a căror aplicare implică acţiune concretă direcţionată spre îmbunătăţirea situaţiei regiunii ţintă. Orientarea spre schimbare reiese din faptul că strategiile urmăresc elaborarea unui pachet de programe care, odată implementate, să ducă la schimbare pe plan social, la o mai bună valorificare a potenţialului local, precum şi orientarea activităţilor de dezvoltare în concordanţă cu procesele înregistrate pe plan local. O ultimă caracteristică ar fi aceea că scopul planificării strategice este orientat spre atingerea unei dezvoltări durabile. Conceptul de dezvoltare durabilă a devenit tot mai important în ultimii ani o dată cu evaluările finale realizate pentru multe programe internaţionale orientate spre susţinerea dezvoltării locale. Au existat multe situaţii în care, odată cu încheierea acordării ajutorului internaţional, comunităţile care au constituit grupul ţintă ale acestor programe nu au reuşit, în multe cazuri, să-şi menţină nivelul de dezvoltare atins deja, nu să înregistreze o creştere. În consecinţă, dezvoltarea durabilă a devenit o componentă importantă a strategiilor de dezvoltare locală şi regională, iar programele de dezvoltare locală propuse finanţatorilor internaţionali sunt evaluate în funcţie şi de această caracteristică.
În procesul elaborării şi implementării strategiilor de dezvoltare locală sunt implicaţi următorii actori de pe plan local:

• administraţia publică locală,
• comunitatea locală,
• mediul privat,
• reprezentanţii societăţii civile.

Implementarea cu succes a proiectelor de dezvoltare locală presupune parteneriatul între actorii mai sus menţionaţi. Un rol aparte îl are însă administraţia publică locală, care participă atât în faza de elaborare dar şi în cea de implementare a iniţiativelor de dezvoltare locală.
În cadrul elaborării Strategiei de dezvoltare locală pot fi diferenţiate şase etape. Parcurgerea lor este absolut necesară pentru finalizarea practică a unui plan de dezvoltare locală.

Faza 1 Colectarea datelor şi analiza acestora

• determinarea bazei economice,
• evaluarea structurii pieței forței de muncă,
• evaluarea nevoilor pieţei forţei de muncă,
• examinarea oportunităţilor şi a constrângerilor dezvoltării economice,
• examinarea /evaluarea capacității instituționale locale.

Etapa culegerii datelor este una extrem de importantă pentru întreg procesul elaborării strategiei de dezvoltare locală. Adunarea datelor se realizează pe două niveluri:

1. Cea mai mare parte a datelor sunt culese direct de la cei pentru care se elaborează strategia de dezvoltare. În această fază este important ca viitorul beneficiar 3
   să completeze (cât mai exact și folosind date cât mai recente) formularul privind evaluarea localității sau a zonei pentru care se elaborează planul de dezvoltare.
2. Un al doilea nivel presupune documentarea care se face folosind surse statistice oficiale, cum ar fi: anuare statistice, baze de date ale comisiilor județene sau naționale de statistică, alte surse și statistici oficiale. Acest tip de date ne permite o încadrare mai bună a zonei într-un context mai larg.

În final, colectarea datelor pe cele două nivele conduce la constituirea unei baze de date cuprinzătoare despre localitatea sau micro-regiunea vizată.
Etapa de culegere a datelor trebuie să includă în mod obligatoriu şi aspecte ce vizează comunitatea în ansamblu: capacitatea instituţiilor locale de a administra sau de a iniţia proiecte de dezvoltare locală, sprijinul din partea comunităţii etc. Pentru Faza 1, principalul tip de activitate constă în culegerea de date care să permită diagnoza spaţiului pentru care se elaborează planul de dezvoltare locală.

Plecând de la această bază de date urmează un alt pas important pentru elaborarea planului de dezvoltare și anume analiza SWOT. Specificul analizei SWOT este că ea studiază concomitent caracteristicile interne și influențele mediului extern, ținând cont atât de factorii pozitivi, cât și de cei negativi. În cadrul analizei SWOT se evaluează mai întâi specificul intern al entității pentru care se elaborează strategia, punctele forte și punctele slabe. Apoi se analizează influențele exterioare, efectele pozitive fiind considerate ca posibilități, iar cele negative ca pericole.

Faza 2 Stabilirea strategiei de dezvoltare locală

• stabilirea scopurilor și criteriilor de dezvoltare,
• identificarea posibilităților de acțiune,
• dezvoltarea unei strategii pe obiective operaţionale de dezvoltare.

În urma analizei SWOT sunt identificate punctele forte si cele slabe, oportunitățile de dezvoltare, dar și pericolele existente la nivelul unei comunități. Acest tip de analiză permite identificarea direcţiilor de dezvoltare locală.

Faza 3 Selectarea proiectelor de dezvoltare locală

În această etapă sunt prezentate programele și proiectele de dezvoltare care vor fi incluse în strategia de dezvoltare. Ele sunt grupate în mai multe scenarii, în funcție de gradul de implicare a agenților de dezvoltare, de perioada necesară pentru implementare și de locul acestora pe agenda persoanelor sau a organizațiilor însărcinate cu implementarea lor. Aici au loc:

• identificarea proiectelor de dezvoltare posibile,
• evaluarea viabilității proiectelor, din punct de vedere al comunității.

În cadrul acestei etape se impune o colaborare apropiată între grupul care elaborează planul strategic și instituțiile administrației publice locale (APL). Acest tip de colaborare are o dublă motivaţie:

• grupul de experți are o anumită viziune în ceea ce privește politicile de finanțare pentru proiectele de dezvoltare locală sau comunitară,
• instituțiile administrației publice locale cunosc cel mai bine care sunt resursele locale (financiare și nefinanciare) care pot fi alocate în cadrul unor proiecte de dezvoltare.

Faza 4 Construcția planurilor de acțiune

Această fază cuprinde următoarele puncte:

• pre-evaluarea rezultatelor proiectelor,
• menționarea nevoilor pentru realizarea proiectului,
• menționarea alternativelor financiare.

Faza 5 Specificarea detaliilor din proiecte

Aici au loc:

• pregătirea planurilor de dezvoltare,
• realizarea studiilor de fezabilitate detaliate,
• dezvoltarea, monitorizarea și evaluarea programului.

Faza 6 Pregătirea planului de dezvoltare general și implementarea

Această fază se referă la:

• stabilirea orarului pentru implementarea programului de dezvoltare,
• precizarea nevoilor de natură financiară,
• derularea programului general de dezvoltare.

Obiectivul specific 1.1. (OS1.1.) Mediu favorabil dezvoltării afacerilor locale, bazat pe antreprenoriat și resursă umană bine calificată
D1.1.1 Sprijinirea mediului de afaceri pentru realizarea de investiții productive și creșterea calității forței de muncă
D1.1.2. Crearea cadrului favorabil atragerii de investiții

Obiectivul specific 2.1. (OS2.1.) Infrastructură și servicii publice moderne și atractive, adecvate necesităților populației
D2.1.1. Reabilitarea, modernizarea și dezvoltarea infrastructurii de învățământ și a serviciilor educaționale;
D2.1.2. Reabilitarea, modernizarea și dezvoltarea infrastructurii de sănătate;
D2.1.3. Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii și serviciilor sociale;
D2.1.4. Reabilitarea, modernizarea și dezvoltarea infrastructurii culturale;
D2.1.5. Reabilitarea, modernizarea și dezvoltarea infrastructurii sport și agreement;
D2.1.6. Diversificarea activităților culturale, sportive și recreative desfășurate în comuna Panaci;

Obiectivul specific 2.2. (OS2.2.) Identitate locală susținută de un patrimoniu cultural valorificat și protejat corespunzător
D2.2.1. Planificare și sprijin pentru protejarea, conservarea și valorificarea patrimoniului construit;
D2.2.2. Protejarea, restaurarea și valorificarea patrimoniu cultural de interes public.

Obiectivul specific 3.1. (OS3.1.) Mediu de viață sănătos și durabil
D.3.1.1. Creșterea suprafețelor de spații verzi din municipiu și valorificarea rețelei verzi-albastre;
D.3.1.2. Protecția împotriva riscurilor naturale;
D.3.1.3. Conștientizare populație asupra protecției mediului și efectelor schimbărilor climatice

Obiectivul specific 4.1. (OS4.1.) Cadru urban bine deservit de infrastructura tehnico-edilitară
D.4.1.1. Reabilitarea, modernizarea și extinderea infrastructurii de alimentare cu apă și canalizare;
D.4.1.2. Reabilitarea, modernizarea și extinderea infrastructurii de alimentare cu energie electrică;
D.4.1.3. Reabilitarea, modernizarea și extinderea infrastructurii de alimentare cu gaze naturale
D.4.1.4. Creșterea gradului de valorificare și reciclare a deșeurilor. 123

Obiectivul specific 5.1. (OS5.1.) Administrație publică locală cu o capacitate crescută de a dezvolta, implementa și monitoriza strategii și proiecte și de a luadecizii bazate pe date
D5.1.1. Creșterea capacității instituționale pentru dezvoltarea, implementarea și monitorizarea politicilor publice, strategiilor și proiectelor;
D5.1.2. Actualizarea/ completarea cadrului strategic și operațional la nivelul orașului.

Obiectivul specific 5.2. (OS5.2.) Administrație publică locală eficientă, ce utilizează soluții digitale
D5.2.1. Dezvoltarea serviciilor publice digitale;
D5.2.2. Dezvoltarea competențelor digitale ale personalului.